Rinita alergica este inflamatia mucoasei nazale produsa de contactul cu alergeni precum polenul, acarienii din praful de casa, mucegaiurile sau epiteliile de animale.
Pe scurt, sistemul imunitar reactioneaza exagerat la substante in mod normal inofensive si elibereaza mediatori precum histamina, ceea ce duce la simptomele tipice.
Cate tipuri de rinita exista?
Este cea mai frecventa forma si apare printr-un mecanism imunologic mediat IgE, dupa expunerea la alergeni.
Aceasta este de doua feluri:
- Sezoniera – declansata de polen, primavara, vara sau toamna, in functie de tipul de planta.
- Perena – prezenta tot anul, adesea cauzata de alergeni de interior: animale de companie, mucegai si acarieni.
Simptomele tipice includ:
- stranut repetat;
- mancarime nazala;
- secretii apoase abundente;
- frecvent, conjunctivita asociata.
Netratata, poate favoriza aparitia sau agravarea astmului bronsic.
Raceala comuna
Reprezinta inflamatia mucoasei nazale determinata de un agent infectios, cel mai frecvent viral si, mai rar, bacterian.
Este una dintre cele mai frecvente afectiuni ORL si cauza principala a „racelii comune”.
Simptome frecvente:
- secretii nazale initial apoase, apoi mai dense;
- febra usoara, mai frecvent la copii;
- durere in gat;
- stare generala alterata.
Un „nas infundat” repetitiv nu este doar un inconvenient sezonier. Poate fi un semnal al unei afectiuni alergice care merita investigata si tratata corect.
Este inflamatia cronica sau intermitenta a mucoasei nazale in absenta unui mecanism IgE-mediat si fara infectie activa.
Mecanism predominant: dereglarea neurovegetativa a mucoasei nazale.
Subtipuri clinice:
- Rinita vasomotorie: declansata de frig, mirosuri puternice, fum, schimbari de temperatura sau stres.
- Rinita medicamentoasa: secundara utilizarii prelungite de decongestionante topice, peste 5-7 zile.
- Rinita hormonala: poate aparea in sarcina, hipotiroidism sau alte modificari endocrine.
- Rinita ocupationala non-alergica: asociata expunerii cronice la iritanti profesionali.
- Rinita gustativa: rinoree declansata de alimente condimentate.
Evolutie: cronica sau recurenta, adesea peste 12 saptamani.
De ce rinita alergica conteaza mai mult decat pare
Rinita alergica este adesea subestimata. Pentru multi, pare doar o neplacere sezoniera: cateva episoade de stranut, nas infundat sau secretii nazale care „trec de la sine”. In realitate, impactul ei poate fi mult mai profund.
Atunci cand simptomele persista sau reapar frecvent, ele pot afecta semnificativ calitatea vietii, somnul, capacitatea de concentrare si performanta de zi cu zi, atat la adulti, cat si la copii.
Ghidul ARIA/EAACI 2024-2025 subliniaza tocmai acest lucru: rinita alergica nu trebuie privita ca o afectiune minora, ci ca o boala inflamatorie care poate influenta activitatea profesionala, randamentul scolar si starea generala de bine.
O revizie sistematica si meta-analiza publicata de Liu si colaboratorii in PLOS One in 2020, care a inclus 27 de studii, a aratat ca persoanele cu rinita alergica au un risc mai mare de tulburari de somn, inclusiv insomnie, sforait, somn fragmentat si somnolenta diurna.
In plus, rinita alergica nu este limitata exclusiv la mucoasa nazala. Nasul si bronhiile fac parte dintr-un continuum al cailor respiratorii, iar inflamatia alergica de la nivelul cailor respiratorii superioare se poate asocia cu afectarea cailor respiratorii inferioare.
Din acest motiv, exista o relatie stransa intre rinita alergica si astm, ambele fiind expresii ale aceleiasi inflamatii alergice la nivelul tractului respirator.
La persoanele care au deja astm, rinita alergica netratata poate agrava simptomele si poate face boala mai greu de controlat. In acelasi timp, la unele persoane, rinita alergica poate preceda aparitia astmului, fiind considerata un posibil factor de risc in evolutia catre aceasta afectiune.
Cat de frecventa este?
Rinita alergica este una dintre cele mai frecvente afectiuni alergice. O analiza internationala ampla publicata in 2022 a aratat ca, la adulti, prevalenta mediana globala a rinitei alergice a fost de 18,1%, iar aceasta tinde sa creasca in viitor.
Date recente din SUA, publicate de CDC pentru anul 2024, arata ca:
- 25,2% dintre adulti au avut o alergie sezoniera diagnosticata;
- 20,6% dintre copii au avut o alergie sezoniera diagnosticata.
CDC noteaza si impactul asupra sistemului medical: aproximativ 4,1 milioane de vizite medicale au avut rinita alergica drept diagnostic principal, conform datelor de ambulatoriu raportate pentru 2019.
Ce simptome sunt tipice?
De retinut: rinita alergica poate semana cu o raceala, dar nu este cauzata de un virus. In alergie, simptomele apar rapid dupa expunerea la alergen si persista cat timp expunerea continua. In raceala, debutul este la 1-3 zile dupa contactul cu virusul, iar simptomele dureaza, de regula, 3-7 zile.
Ce declanseaza simptomele?
Declansatorii difera de la persoana la persoana, dar cei mai obisnuiti sunt:
- polenul de arbori, graminee sau buruieni;
- acarienii din praful de casa;
- mucegaiurile;
- epiteliile transportate de parul animalelor;
- iritanti precum fumul sau mirosurile puternice, care pot agrava simptomele.
In functie de alergenul declansator, rinita alergica poate fi:
- sezoniera – prezenta mai ales in perioadele de polenizare;
- perena – cu simptome aproape tot anul, mai ales la expunerea la acarieni, mucegai sau animale.
Cum se pune diagnosticul?
Diagnosticul se bazeaza pe:
- anamneza;
- simptome;
- istoricul medical;
- testele alergologice.
Cele mai folosite teste sunt:
- testul cutanat prick, cunoscut si ca skin prick test;
- analiza de sange pentru IgE specifice, prin metode standardizate precum ImmunoCAP.
Aceste teste contribuie la identificarea profilului de sensibilizare al pacientului si sustin stabilirea unei conduite terapeutice adecvate, precum si formularea masurilor de evitare a expunerii la alergenii relevanti clinic.
Cum se trateaza?
Tratamentul are trei directii principale:
1. Evitarea alergenului
Reducerea expunerii este baza:
- aerisire si curatenie adaptate sezonului;
- huse antiacarieni;
- dus si schimbarea hainelor dupa expunere intensa la polen;
- evitarea deschiderii largi a geamurilor in zilele cu nivel crescut de polen, la persoanele sensibile.
2. Medicatia
Pentru multe persoane, spray-urile nazale cu corticosteroid sunt cele mai eficiente pentru controlul simptomelor si sunt frecvent prima optiune recomandata.
Antihistaminicele ajuta mai ales la stranut, prurit si secretii, dar au un efect mai mic asupra congestiei nazale.
Ghidul ARIA/EAACI 2024-2025 arata ca, in tratamentul intranazal, recomandarile favorizeaza:
- combinatia antihistaminic intranazal + corticosteroid intranazal fata de utilizarea unei singure clase;
- dintre monoterapii, corticosteroidul intranazal este preferat antihistaminicului intranazal.
Decongestionantele nazale pot desfunda nasul rapid, dar nu trebuie folosite mai mult de 2-3 zile consecutiv, deoarece pot produce congestie de rebound, adica agravarea ulterioara a simptomelor.
3. Imunoterapia alergen-specifica
Atunci cand simptomele persista sau nu sunt suficient controlate prin tratamentul obisnuit, medicul poate recomanda imunoterapia alergen-specifica, cunoscuta si ca „vaccinul pentru alergie”. Aceasta poate fi administrata sub forma de injectii sau tablete sublinguale, in functie de alergenul implicat.
Scopul terapiei este reducerea treptata a sensibilizarii organismului si obtinerea unui control mai bun al bolii pe termen lung.
In acest context, identificarea cat mai precisa a alergenului responsabil, inclusiv a componentei alergenice relevante, prin metode standardizate precum ImmunoCAP, este esentiala pentru selectarea corecta a pacientilor si alegerea unei imunoterapii tintite, adaptate profilului real de sensibilizare.
Cand ar trebui sa mergi la medic?
Este bine sa programezi un consult la medicul specialist daca:
- simptomele sunt frecvente sau severe;
- somnul este afectat;
- medicatia uzuala nu ajuta suficient;
- ai wheezing, tuse sau astm;
- ai sinuzite repetate;
- nu este clar daca este alergie sau alt tip de rinita.
Rinita alergica nu este „doar un nas care curge”. Este o boala inflamatorie frecventa, care poate afecta somnul, concentrarea si randamentul la scoala sau la munca si poate merge mana in mana cu astmul. Atunci cand este recunoscuta corect si tratata potrivit, se controleaza de obicei foarte bine.
Referinte
- Bousquet J, Sousa-Pinto B, et al. Allergic Rhinitis and Its Impact on Asthma (ARIA)-EAACI Guidelines-2024-2025 Revision: Part I-Guidelines on Intranasal Treatments. Allergy. 2025. PMID: 41324154. DOI: 10.1111/all.70131.
- Savoure M, Bousquet J, Jaakkola JJK, Jaakkola MS, Jacquemin B, Nadif R. Worldwide prevalence of rhinitis in adults: A review of definitions and temporal evolution. Clinical and Translational Allergy. 2022;12(3):e12130.
- Liu J, Zhang X, Zheng M, et al. The association between allergic rhinitis and sleep: A systematic review and meta-analysis of observational studies. PLOS One. 2020;15(2):e0228533. PMID: 32053609. DOI: 10.1371/journal.pone.0228533.
- Iordache A, et al. A Review Regarding the Connections between Allergic Rhinitis and Asthma – Epidemiology, Diagnosis and Treatment. Medicina (Kaunas). 2023. PMID: 37780190.
- CDC/NCHS. FastStats – Allergies. Actualizat la 9 ianuarie 2026.
- CDC/NCHS. Diagnosed Allergic Conditions in Adults: United States, 2024. Data Brief No. 545, ianuarie 2026.
- CDC/NCHS. Diagnosed Allergic Conditions in Children Ages 0-17 Years: United States, 2024. Data Brief No. 546, ianuarie 2026.
- Mayo Clinic. Hay fever – Symptoms and causes. Actualizat la 13 august 2024.
- Mayo Clinic. Hay fever – Diagnosis and treatment. Actualizat la 13 august 2024.
Informatiile prezentate au caracter strict informativ si nu substituie consultul medical, diagnosticul sau recomandarile unui specialist.
© Alergoscop powered by ImmunoCAP. All Rights Reserved
Adaugă comentariu