Alergiile alimentare sunt reactii adverse mediate imunologic, declansate de anumite proteine din alimente. Ele pot afecta atat copiii, cat si adultii si pot varia de la simptome usoare pana la reactii severe, inclusiv anafilaxie.
Desi sunt frecvent confundate cu intolerantele alimentare, alergiile implica sistemul imunitar. Intoleranta la lactoza, de exemplu, are un mecanism enzimatic si nu este o alergie.
Ce este alergia alimentara?
Alergia alimentara apare atunci cand sistemul imunitar recunoaste in mod eronat o proteina alimentara ca fiind periculoasa. In formele IgE-mediate, organismul produce anticorpi specifici de tip IgE. La o noua expunere, acestia pot determina eliberarea rapida de mediatori inflamatori precum histamina, triptaza si leucotrienele.
Reactie rapida
Simptomele apar de obicei in cateva minute si pana la aproximativ doua ore dupa consumarea alimentului. Pot include urticarie, edem, varsaturi, tuse, wheezing sau anafilaxie.
Reactie intarziata
Manifestarile apar frecvent dupa cateva ore sau zile si sunt adesea digestive. Testarea IgE specifica nu confirma aceste forme.
Cat de frecvente sunt alergiile alimentare?
Datele epidemiologice prezentate in materialul de referinta arata o prevalenta importanta atat la adulti, cat si la copii. Frecventa este in crestere in multe tari industrializate, iar o parte semnificativa dintre pacienti raporteaza cel putin o reactie severa.
Prevalenta reala poate fi mai mica decat prevalenta auto-raportata, deoarece intolerantele, reactiile toxice si alte afectiuni digestive sunt uneori confundate cu alergia alimentara.
Care sunt cei mai frecventi alergeni alimentari?
Aproximativ 90% dintre alergiile alimentare sunt asociate cu noua grupe majore de alimente, cunoscute drept Big 9:
- Lapte
- Ou
- Arahide
- Nuci
- Peste
- Crustacee
- Grau
- Soia
- Susam
Cum se manifesta alergia alimentara?
Manifestarile pot afecta mai multe organe simultan. Severitatea unei reactii anterioare nu permite prezicerea exacta a urmatoarei reactii.
Manifestari gastrointestinale
- dureri abdominale;
- greata si varsaturi;
- diaree;
- balonare;
- reflux gastroesofagian.
Manifestari cutanate
- urticarie;
- prurit intens;
- edem facial;
- eritem sau paloare.
Manifestari respiratorii
- mancarime la nivelul gurii sau gatului;
- umflarea limbii;
- tuse si respiratie suieratoare;
- dificultati de respiratie.
Manifestari sistemice
- oboseala brusca;
- anxietate;
- senzatie intensa de caldura sau frig;
- ameteala sau pierderea constientei.
Anafilaxia este o urgenta medicala
Semnele de alarma includ dificultate respiratorie severa, puls rapid si slab, scaderea tensiunii arteriale, edem laringian, ameteala sau pierderea constientei. Tratamentul de prima linie este administrarea imediata de adrenalina intramusculara, urmata de apelarea serviciului de urgenta la 112.
De ce este important planul de urgenta?
Pacientii cu risc de anafilaxie trebuie sa stie cand si cum se foloseste auto-injectorul cu adrenalina. Membrii familiei, profesorii sau colegii apropiati trebuie, de asemenea, sa cunoasca semnele unei reactii severe si pasii de urmat.
Particularitati la copii
La copii, alergiile la lapte, ou, soia si grau pot deveni tolerabile in timp. In schimb, alergiile la arahide, nuci si fructe de mare tind sa persiste mai frecvent pana la varsta adulta.
Ce este marsul atopic?
Marsul atopic descrie succesiunea tipica a unor boli alergice care pot aparea in copilarie la acelasi pacient. Evolutia incepe frecvent cu dermatita atopica, poate continua cu alergii alimentare si poate fi urmata de rinita alergica si/sau astm.
Acest parcurs nu este obligatoriu. Nu toti copiii cu eczema sau alergie alimentara vor dezvolta ulterior rinita sau astm.
Cum se stabileste diagnosticul?
Diagnosticul corect nu se bazeaza pe un singur test, ci pe corelarea dintre istoricul clinic si investigatiile alergologice.
- Istoric clinic sugestiv: alimentul consumat, cantitatea, timpul pana la aparitia simptomelor si tipul manifestarilor.
- Teste alergologice: IgE specifice serice si/sau teste cutanate prick, in functie de recomandarea medicului.
- Test de provocare orala: doar in cazuri selectate si exclusiv sub supraveghere medicala.
Un test pozitiv fara simptome compatibile nu inseamna automat alergie clinica. Interpretarea trebuie facuta de medic in contextul expunerii reale.
Rolul diagnosticului molecular
Diagnosticul molecular identifica proteinele specifice din aliment fata de care pacientul produce anticorpi IgE. Aceasta informatie poate ajuta la:
- estimarea riscului unor reactii sistemice;
- evaluarea posibilitatii de a tolera forme coapte de lapte sau ou;
- identificarea reactiilor incrucisate intre polenuri si alimente;
- evitarea unor restrictii alimentare inutile.
Gestionarea alergiei alimentare
- evitarea alimentului confirmat ca declansator;
- citirea atenta a etichetelor si verificarea contaminarii incrucisate;
- recunoasterea rapida a simptomelor;
- purtarea auto-injectorului cu adrenalina atunci cand a fost prescris;
- reevaluare alergologica periodica;
- evitarea dietelor restrictive fara indicatie medicala.
Alergia alimentara este o afectiune imunologica reala, cu potential sever. Diagnosticul serologic si molecular permite o abordare mai precisa si un management adaptat profilului fiecarui pacient.
Referinte
- Pawankar R, et al. World Allergy Organization White Book on Allergy. 2013.
- Gupta RS, et al. Prevalence and severity of food allergies among US adults. JAMA Network Open. 2019.
- Gupta RS, et al. The public health impact of parent-reported childhood food allergies in the United States. Pediatrics. 2018.
- Spergel JM. Nonimmunoglobulin E-mediated immune reactions to foods. Allergy Asthma Clin Immunol. 2006.
- Bartha I, et al. Feast for thought: A comprehensive review of food allergy 2021-2023. J Allergy Clin Immunol. 2024.
- National Institute of Allergy and Infectious Diseases. Guidelines for the diagnosis and management of food allergy in the United States. 2010.
- Canonica GW, et al. A WAO-ARIA-GA2LEN consensus document on molecular-based allergy diagnostics. World Allergy Organization Journal. 2013.
- Matricardi PM, et al. EAACI molecular allergology user’s guide. Pediatric Allergy and Immunology. 2016.
Informatiile prezentate au caracter strict informativ si nu substituie consultul medical, diagnosticul sau recomandarile unui specialist.
© Alergoscop powered by ImmunoCAP. All Rights Reserved
Adaugă comentariu